marți, 4 august 2015

Ce am învățat de la Cristela Georgescu

Cristela Georgescu mi-a fost mentor încă din primele zile ale bebelușului meu. Rezonez puternic cu principiile sale de viață, atitudinea cu care își crește copiii, modelul parental pe care îl transmite mai departe. Pe site-ul ei am găsit întotdeauna răspunsurile potrivite în ceea ce privește alimentația sănătoasă, tratamentele naturopate, formarea unor deprinderi de viață echilibrată. Am înțeles că îți poți crește copilul fără chimicale, conservanți, medicamente și alte produse ale industriilor deja celebre, construindu-i astfel un sistem imunitar puternic într-un trup sănătos.

Am studiat luni bune site-ul Cristelei, cu pixul si hârtia în mână, motiv pentru care prietenii m-au rugat să scriu pe blog un rezumat care să cuprindă cele mai importante abordări din primele luni de viață ale bebelușului (și nu numai).

Sursa foto: www.cristelageorgescu.ro

Iată ce am considerat util în propria experiență:

Colici - prevenire și remedii

Renumita problemă a colicilor are la bază alimentația mamei care alăptează, nu intestinele copilului sau vreo predispozitie genetică. Există mituri conform cărora, pe perioada alăptării, nu ai voie să consumi fructe, legume, pâine integrală sau leguminoase deoarece ar produce colici. Nimic mai fals. În rândul mamelor vegane există cea mai mică rată de producere a colicilor, ceea ce înseamnă că putem consuma liniștite orice, atât timp cât nu ne face rău nouă sau copilului. Putem mânca inclusiv ceapă și usturoi. Dacă simțiți că un anumit aliment nu este bine tolerat, renunțați la el treptat. Mâncați porții mici și urmăriți recția bebelușului. Alimentele noi se introduc și ele progresiv, câte unul pe zi, pentru a putea identifica și izola problema în cazul unor reacții nedorite.

Totul se rezolvă din alimentație. Chiar nu e necesar să chinuim copilul cu siropele pline de E-uri si chimicale, încă din primele zile de viață. Gândiți-vă la ele ca la o bombă cu ceas pentru un organism încă atât de fragil.

Dacă fenomenul colicilor persistă, eliminați din alimentație, măcar pentru o perioadă, lactatele. Înlocuiți-le cu susan, care are 90% calciu. Ajutați copilul să eructeze, oricât de complicat vi s-ar părea (apăsat ușor pe spate după masă, din partea de jos a spatelui până sus, salteaua pătuțului ridicată cu ajutorul unei cărți, gimnastică ușoară în care apeși genunchii spre burtică, comprese călduțe). De bază însă, rămâne dieta mamei!

Nas înfundat

Orice tratament naturist funcționează în timp, dar odată ce își face efectul, organismul rămâne întărit, spre deosebire de cele mai multe medicamente care nu elimină cauza, astfel încât boala revine în timp, iar organismul devine din ce în ce mai slăbit.

Atunci când năsucul e înfundat, secrețiile trebuie aspirate fără doar și poate, cu batista bebelușului sau aspiratorul nazal, pentru a evita migrarea acestora către urechi. Pentru a le înmuia, putem alege metoda naturală a inhalației (rețeta Cristelei aici) sau ser fiziologic, încălzit la 37 grade (cald, nu fierbinte). Se pune o jumătate de fiolă de ser în fiecare nară, copilul fiind așezat în pozitie verticală (dacă este așezat la orizontală, serul se duce în gât, împreună cu o eventuală infecție). Se lasă câteva minute, apoi se aspiră. Veți observa că veți extrage o cantitate mult mai mare de secreție decât în mod obișnuit.

Aerul în cameră trebuie să fie mereu umed. Puteți lăsa o oală cu apă fierbinte și sare grunjoasă în cameră, eventual cu câteva picături de ulei esențial de eucalipt, levănțică sau tea tree. 

Miraculoasă ca efect este ceapa crudă, tăiată în patru, așezată pe o farfurie lângă pat, toată noaptea.

Nu obligați copilul să mănânce în perioadele de convalescență. Cea mai importantă este hidratarea. Lapte de mamă la cerere sau, după caz, apă, supe concentrate de legume.

Tuse

Pe lângă ce am menționat mai sus (ceapă în cameră, inhalațiile și aerul umed), Cristela recomandă cataplasme pe piept cu brânză de vaci la temperatura camerei, mămăliguță caldă sau frunze de varză zdrobite, câte 20 de minute, de 3-4 ori pe zi.

Dacă doare gâtul, cartof ras pe răzătoarea mică, stors bine și așezat în jurul gâtului ca un colier, de 3-4 ori pe zi, timp de 1-2 ore.

Pentru problemele mari cu tusea, se recomandă ceai și tinctură de lemn dulce (cortizon natural).

Febră

Febra e un mecanism de apărare al organismului, ajută la arderea toxinelor și fluidizarea limfei, semn că organismul luptă cu intrușii și trebuie ținută sub control prin metode blânde. Nu se intervine brutal pentru febra până în 39 grade, mai ales cu metode clasice (chimicale și siropele antitermice). Antibioticele nu fac decât să suplinească posibilitatea organismului de a lupta singur și, în timp, compromit sistemul imunitar.

Febra este bună! Este un semn că organismul luptă. A opri febra e ca și cum ai ordona soldaților, în toiul luptei, să ia o pauză.

Pe timpul febrei, esențială e hidratarea. La peste 38 grade, nu se dau alimente solide, doar lichide (ceaiuri, supe de zarzavat).

Ce facem în cazul febrei peste 38 grade? Vă invit să citiți rețeta doctorului Laza aici.

Sfaturi pentru imunitate

Pentru a evita răceala și gripa e bine să începem să "lucrăm" cu săptămâni, luni sau chiar un anotimp înaintea sezonului rece. 

Spre sfârșitul verii, începeți să utilizați umidificatoare cu aer rece sau așezați un vas cu apă în cameră, pentru a evita uscarea sinusurilor. Aerul uscat poate cauza producția excesivă de mucus, iar excesul de mucus este terenul perfect pentru infecțiile virale sau bacteriene. 

Un remediu salvator este ungerea pereților nazali cu ulei de susan presat la rece, prin picurare și masare ușoară sau aplicare cu ajutorul bețișoarelor pentru bebeluși. Noi l-am testat și îl practicăm încă de la naștere. 

Pentru a evita otitele și preveni uscăciunea, din septembrie până în martie se picură ulei călduț în urechi în timp ce bebelușul doarme, de două ori pe lună. În caz de răceală, se picură ulei pe bază de usturoi de două ori pe zi, până se face bine.

Hidratarea temeinică, evitarea stresului, culcarea cel târziu la ora 20:00, contribuie din plin la păstrarea unui sistem imunitar puternic. 

Sursa foto: www.cristelageorgescu.ro

***

"Vă invit să considerați că o sănătate precară reprezintă o carență de fibre (fructe, legume, zarzavaturi și cereale integrale), de odihnă, de mișcare în aer liber (nu la sală!), de dragoste, de relații armonioase, de ieșire ocazională din rutina cotidiană stresantă și nu neapărat o carență de suplimente pentru imunitate. Îndeosebi ceea ce e în vârful furculiței și în pahar, în sufletul, mintea și inima noastră, are o influență mai puternică și durabilă asupra sănătății, decât ceea ce se află pe fundul cutiei de medicamente /remedii/ suplimente."
Cristela Georgescu

***


vineri, 22 mai 2015

Prima școală - Iubirea

Suntem cu toții conștienți că nu există o școală care să te pregătească pentru a fi părinte. Acest lucru se învață din experiență, ghidându-te, de cele mai multe ori, după anumite reguli stabilite de specialiști. Părinților li se spune ce trebuie și ce nu trebuie să facă, dar nimeni nu le spune cum să-și educe copiii. Un exemplu des întâlnit este disciplina. Mulți părinti consideră că acesta este modul de baza prin care poți trata un copil. Cuvinte precum "nu ai voie să ieși la joacă până nu-ți termini lecțiile", "trebuie să taci atunci când vorbesc adulții", "ești pedepsit" răsună încă în mintea celor mai mulți dintre noi. Dar, în vreme ce părinții consideră că dacă îți iubești copilul, trebuie să îl disciplinezi, copiii tratați astfel ajung să se îndoiasca de faptul că sunt iubiți cu adevărat, necondiționat. Toți părinții își iubesc copiii, dar puțini știu să arate copiilor această dragoste.

Majoritatea părinților au dificultăți în a-și crește copiii. Cu asemenea presiune din partea familiei, angajatorilor, înfruntând criza economică, calitatea din ce în ce mai slabă a sistemului educațional, rata în creștere a divorțurilor, lipsa de încredere în cei care ne conduc, e normal să se simtă confuzi și descurajați. De cele mai multe ori consideră că e de ajuns să-i asigure copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte, educație. Dar de câte ori nu uită de nevoia de dragoste a copilului, dragoste necondiționată...

Este adevărat că există anumite predispozitii genetice, anumite calități care deosebesc copiii între ei. Tipul și nivelul activității motrice la naștere, răspunsul la stimuli, adaptabilitatea, intensitatea reacției, persistența atenției, sunt caracteristici înnăscute și care pot determina gradul și modul de răspuns al copilului la educație, unii având tendința să fie mai "dificili" pe parcursul acestui proces. Aceștia din urmă, dacă nu primesc dragoste necondiționată din partea mamei în special, devin mai târziu o problemă pentru părinți, educatori, societate...

Fundația unei relații solide cu copilul tău e iubirea necondiționată. Doar aceasta îi poate asigura dezvoltarea la potențial maxim. Iubirea necondiționată este ca o lumină călăuzitoare în educația copilului, care îi arată părintelui ce trebuie să facă pe toate planurile. Ce înseamnă iubire necondiționată? Să-ți iubesti copilul în orice condiții, indiferent de ce face sau de cum arată, indiferent de handicapurile pe care le are și de asteptările pe care le ai tu de la el. Ce poate fi mai frumos decât să vezi cum un nou-născut este așezat pentru prima dată în brațele mamei sale? Sunt clipe de dragoste pură, fără limite și condiționări.

Atunci când copilul e nesigur de dragostea părinților și adresează întrebarea "Mă iubești/iubiți?", răspunsul la această întrebare poate fi cel mai important din viața lui, cel care va determina atitudinea lui față de viață. E crucial să auda acel "Da", spus din toată inima. Copilul simte iubirea ta. Acest lucru se vede în comportamentul tău, de aceea va fi mai afectat de acțiunile tale, decât de cuvinte.

Copiii reflectă iubirea. Gândiți-vă la ei ca la niște oglinzi. Copiii reflectă iubirea, nu o inițiază. Dacă le oferim iubire, ei ne-o vor da inapoi. Dacă nu le oferim nimic, nu vom primi nimic inapoi.




Cum îi arătăm copilului dragostea? Care sunt comportamentele care îl fac să înțeleagă că este iubit cu adevărat?

Arată-i dragostea prin contact vizual. Privește-l în ochi de fiecare dată când îi spui "Te iubesc". Demonstrează-i că ești sigur de ceea ce spui.

Arată-i iubirea prin atingere. E cea mai simplă metodă să-i arăți că îl iubești, fie că îl îmbrățișezi, îl săruți pe obraz, îl gâdili sau îl mângâi pe păr. Îi poți citi o carte în timp ce îl ții pe genunchi sau puteți merge împreună la bazin. Orice activitate de acest gen îi va întări încrederea în tine și în propria persoană.

Oferă-i atenția de care are nevoie. Ascultă-l atunci când vorbește și răspunde-i la orice întrebare. Alocă câteva ore pe zi pentru a petrece timp de calitate cu copilul tău. Jucați-vă împreună, ajută-l să-și facă temele, citiți o carte, orice timp petrecut alături de copilul tău, îl va ajuta pe acesta să se dezvolte și să se formeze într-o maniera pozitivă.

Oferă-i daruri. Ce manieră mai potrivită de a-i spune că îl iubești? Nu vorbim de cadouri scumpe, ci de daruri simbolice, cu semnificație pentru voi toți, precum un medalion ce a aparținut bunicii, o fotografie cu întreaga familie, pe spatele căreia să-i scrieți cîteva urări din suflet. Puteți, de asemenea, să confecționați împreună obiecte pe care să le dăruiți mai departe, membrilor familiei. Poți participa cu el la acțiuni de caritate, lăsându-l să ofere jucăriile lui mai vechi, hăinuțe sau alimente copiilor care au nevoie de ele.

Stabilește-i reguli, limite rezonabile, pe care să le respecți și tu la rândul tău, dar nu uita să-i arăți că îl iubești și că îi dorești doar binele.

Și nu în ultimul rând, ajută-ți copilul să se dezvolte spiritual. Prin demonstrarea unor principii solide de viață, un trai armonios, suport în dezvoltarea abilităților și îndeplinirea obiectivelor de viață și, cel mai important, prin iubire necondiționată, copilul tău va crește armonios, se va dezvolta și va evolua fizic, mental și spiritual.


marți, 24 martie 2015

Debutul vieții psihice și gândurile emise în timpul sarcinii


Deși literatura de specialitate prezintă momentul nașterii ca debut al vieții psihice, știm cu toții că viața intrauterină este perioada cu cea mai intensă dezvoltare a ființei umane. Embrionul se dezvoltă foarte repede, chiar din primele zile, volumul său crescând de până la 8000 de ori.

Practic, vorbim de ființa umană încă de la producerea concepției prin fecundație.

S-a constatat, în cadrul diverselor cercetări științifice, că la aproximativ 24 de săptămâni de sarcină, apar primele reacții vocale ale fătului (țipete slabe), iar la 32 de săptămâni au loc primele manifestări cu caracter comunicativ. Fătul "ascultă" atunci când mama îi vorbește afectuos, țipă, se agită atunci când simte o atmosferă tensionată sau schimbări bruște de temperatură. Prin urmare, viața psihică debutează și se dezvoltă pe tot parcursul perioadei intrauterine, fiind influențată de factorii de mediu pozitivi sau negativi cu care se confruntă mama.

De aceea, pe lângă preocupările obișnuite ale oricărei femei în timpul sarcinii, aceasta trebuie să țină cont, în primul rând, de faptul că în interiorul ei se dezvoltă o ființă umană, care are nevoie de atenție, condiții favorabile și afecțiune. Cuvintele, tonalitatea vocii, toate au o importanță vitală. Fătul simte dacă părinții săi se ceartă, dacă nu este dorit, dacă mama trăiește într-o atmosferă tensionată. Toate acestea au un impact major pe linia dinamicii dezvoltării sale. Prin urmare, vorbiți-i de câte ori aveți ocazia, pentru a-l ajuta să simtă afecțiunea voastră, evitați conflictele cu cei din jur și mediile stresante, ascultați muzică relaxantă, ieșiți în natură... Toate acestea vor contribui din plin la dezvoltarea armonioasă a copilului vostru.

Gândurile, cuvintele și faptele noastre influențează fătul

Fiți foarte atente la gândurile pe care le emiteți în timpul sarcinii, deoarece ele acționează întotdeauna ca un bumerang, tot ce emitem mental sau verbal se întoarce asupra noastră înzecit. Vibrația pe care o transmitem printr-un singur cuvânt, faptă sau gând, se reflectă ca într-o oglindă și se întoarce către noi de zeci de ori mai puternică. Abia atunci când înțelegem pe deplin acest efect de recul al acțiunilor noastre, vom înțelege cât de importantă este liniștea interioară. Atunci când conștientizăm că totul e vibrație, cuvintele, gândurile, faptele, vom învăța să ne "jucăm" cu energiile emise , le putem amplifica, pentru a crea energie pozitivă în casă, în locurile pe care le frecventăm și, mai ales, în noi înșine. Astfel, puiul de om va fi inundat de lumină pură și se va dezvolta armonios, atât fizic, cât și psihic.  

Energia gestațională

Fiind una din cele mai pure forme de energie, energia gestațională îi atrage ca un magnet pe cei din jur care, mai mult sau mai puțin conștient, încearcă să se conecteze la ea. Și cea mai simplă formă este gestul atât de comun de a atinge burtica gravidei. Pentru a evita orice formă de vampirism energetic, nu permiteți nimănui, în afară de tatăl copilului, să vă atingă burtica și încercați să nu empatizați cu cei care vă obosesc. Este în regulă să reacționați prin respingere, atunci când simțiți orice încărcătură negativă la cel cu care stați de vorbă.



Sfaturile celor din jur

Atunci când dai celor din jur vestea că ești însărcinată, foarte multe mămici cu experiență "îți vor sări în ajutor" cu sfaturi. Chiar dacă ele sunt bine intenționate, vei vedea cât de mult se pune accentul pe aspecte și experiențe negative, cât de rău le-a fost, cum au pierdut sarcini anterioare sau ce probleme au avut la naștere. Fiecare sarcina e unică, chiar și în cazul aceleiași femei, iar toate aceste povești înfricoșătoare nu fac decât să vă afecteze pe voi și implicit, bebelușul.

...și totul va fi bine

Fiți mereu pozitive și optimiste, chiar și atunci când apar probleme, pentru că veți primi înapoi ceea ce emiteți. Universul funcționează matematic, chiar și atunci când nu credeți în asta. Când fricile și anxietatea își fac loc în mintea voastră, respirați adânc și lăsați-le să plece, asemenea norilor întunecați după furtună. Încercați să vă conectați zilnic cu bebelușul, vorbindu-i, cântându-i și mângâindu-l, încă din timpul sarcinii. El va simți asta, iar ce veți primi înapoi, nu se poate exprima în cuvinte :).