sâmbătă, 19 martie 2016

Mindfulness în sarcină și dezvoltarea armonioasă a fătului

La o lună de viață, Maria se oprește brusc din plâns și zâmbește când o aude pe mama cântând. E același cântec pe care mama obișnuia să îl cânte în perioada sarcinii.

La două zile după naștere, Vlad suge liniștit la pieptul mamei. Doarme, plânge puțin și se uită la chipul mamei în timpul alăptatului. Cum se explică evoluția lui atât de rapidă la stadiul în care deține controlul asupra văzului și auzului și e în stare să se miște cu un scop? Cum reușește creierul lui să sorteze experiențele amețitoare, independente, nelimitate din lumea înconjurătoare? Ce l-a ajutat să învețe?

Perioada intrauterină este caracterizată de o intensă dezvoltare a ființei umane și de o viteză colosală de creștere. În primele zile după concepție, embrionul crește de până la 8000 de ori în volum. Pe măsură ce se formează, creierul fătului primește informații din mediul care îl înconjoară, prin intermediul hormonilor sau contactului cu celulele mamei.

Cu doar 15 ani în urmă, oamenii de știință credeau că, înainte de naștere, creierul se formează pasiv și este condiționat în întregime genetic. Acum știm cu siguranță că el este animat de o activitate uimitoare dedicată creării lui, dezvoltarea acestuia fiind influențată atât de gene, dar, în special, de informațiile pe care le preia din mediul înconjurător. Organizarea creierului este determinată de cea mai dominantă experiență senzorială a fătului: vibrația și sunetul bătăii constante a inimii mamei. El își întipărește amintiri ale ritmului vorbirii celor din jurul lui și ale vocii mamei. Schimbările nefavorabile ale mediului înconjurător pot avea, de asemenea, efecte puternice.

Altfel spus, dezvoltarea armonioasă a puiului de om se produce în strânsă legătură cu informațiile primite de la mamă. Sarcina este un moment propice pentru a începe sau a aprofunda practica stării de mindfulness. Schimbările din ce în ce mai dramatice care apar în corpurile noastre, în gânduri și în emoții, necesită o mai mare stare de atenție și de prezență, de curiozitate, interes și apreciere.  Putem acorda o mai mare atenție experiențelor noastre, fiind pe deplin prezente, conștiente de așteptări, cultivând acceptarea, bunătatea și pasiunea, în special față de noi înșine, dar și față de copilul nostru, trăind pe deplin sentimentul de interconectare. Atenția orientată către interior ne oferă șansa de a ne armoniza cu noi însene, folosind respirația pentru a aprofunda ancorarea noastră în momentul prezent. 

Sursa

Starea de conștiență în timpul sarcinii, nu înseamnă că ar trebui să ne simțim într-un anumit fel sau că există o stare ideală pe care ar trebui să o căutăm, ea se referă la recunoașterea și acceptarea întregii game de feluri în care ne simțim, de lucruri cu care ne confruntăm. Gama de experiențe este enormă, de la senzația că suntem sănătoase, radiante, în deplină bunăstare, până la a ne simți incredibil de rău, blocate sau imobilizate. De multe ori, starea de conștientizare și acceptare poate duce, în mod paradoxal, la o mai mare stare de calm, relaxare și bucurie.


Am pregătit pentru mămicile însărcinate atelierul “Sarcina – Darul Universului”, pornind de la experiența noastră personală, dar și din lucrul cu foarte multe femei aflate în această perioadă minunată, cărora le-am oferit suportul de a transforma fricile, stresul și grijile specifice în momente pline de magie. Vom experimenta numeroase tehnici de mindfulness și meditație, pentru a accesa starea de prezență și conștientizare a experiențelor prin care trecem, Pentru că ne dorim bebeluși armonios dezvoltați, intelectual și emoțional și pentru că merităm să ne bucurăm pe deplin de această experiență. 

Sursa



Un comentariu:

  1. Imi place mult cum scrii, Paula! Este minunata insistenta ta de a cauta sa intelegi lucrurile! ...Si acuratetea cu care cauti sa : neinvaziv, delicat, cu multa rabdare si deschidere... Sa ai calea luminata!

    RăspundețiȘtergere